Spatiul

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Spatiul folosit intr-o gradinaInainte de toate trebuie sa alegem locul unde vrem sa avem gradina, in cazul in care ne permitem sa alegem. Acesta trebuie sa beneficieze de cat mai mult soare intrucat majoritatea plantelor (legumelor) au nevoie zilnic de 6-8 ore de lumina puternica. Asadar intai trebuie gasit daca este posibil locul cel mai luminos, apoi trebuie stabilit ce suprafata va fi utilizata. Aceasta depinde de ce fel de gradina vrem sa avem fiindca plantele au nevoie la randul lor de un anumit spatiu pentru a se dezvolta si a produce fructe.

Daca vrem sa avem o livada atunci va fi necesara o suprafata mare, daca vrem sa avem doar o gradina de flori atunci nu este nevoie neaparat de cateva hectare de pamant. Daca vrem sa avem o gradina de legume trebuie sa ne gandim cate persoane vor beneficia de aceasta. De exemplu daca vrem sa avem rosii cat sa punem din cand in cand intr-o salata, atunci 3-4 plante sunt suficiente, daca vrem insa sa avem rosii cat sa punem si in conserve, atunci numarul plantelor trebuie sa porneasca de la 10 in sus.

Ideea este ca, cu cat ai spatiu mai mare cu atat poti sa cultivi mai multe plante.

Gradina in containere pe acoperisChiar daca nu beneficiem de un spatiu mare, nici in acest caz nu e totul pierdut. La o adica poti avea o gradina in containere pe balcon, terasa, acoperis sau chiar pe pervaz.

Dupa ce am ales spatiul trebuie sa ne hotaram cum vrem sa arate gradina. Aici intra in actiune tipul nostru de personalitate. Putem sa alegem de exemplu, un stil formal, cu forme geometrice regulate, simetrice, cu linii drepte, stil ce sugereaza control si formalitate sau putem alege un stil informal, opus celui de mai sus, cu forme geometrice neregulate, linii ondulate care creaza impresia de relaxare si ofera un aspect natural. Putem alege sa introducem obiecte decorative in gradina (ceramica, sticla, metal etc) care sa-i dea un farmec aparte sau sa camuflam un perete inestetic, sa asezam o bancuta pe care vrem sa ne odihnim din cand in cand si sa admiram munca noastra.

Exista multe articole pe tema stilurilor de gradina si programe care genereaza imagini virtuale cu diferite tipuri de gradini, care te pot inspira.

O metoda la indemana este de a desena pe o coala de hartie tiparul terenului tau si in cadrul lui straturile ce vrei sa le creezi, potecile, obiectele ce vrei sa le folosesti precum si ce plante vor fi puse. Sau poti sa faci fotografii ale terenului din diverse unghiuri apoi sa suprapui peste ele folii transparente si sa desenezi cu un marker pe acestea cum vrei sa arate gradina ta. Avantajul este ca poti sa vezi si imaginea terenului real.

Spatiul ocupat de zucchiniDupa ce ne-am format idea despre ce fel de gradina vrem si cum sa arate ea, trebuie   masurat spatiul de care dispunem si stabilit cate straturi sa fie, ce forma, ce lungime si ce latime sa aiba. Exista plante care ocupa mai mult spatiu decat altele. De exemplu, dovleceii si pepenii vor ocupa un spatiu mai mare fata de salata sau fata de morcovi.  

Pentru a face masuratorile nu este nevoie de instrumente super-precise sau de abilitati matematice deosebite. Ne putem folosi de obiecte aflate la indemana si de propriul nostru corp. Avem nevoie de:

Urmarind planul pe care l-am desenat pe hartie fixam in colturile terenului nostru bete cu sfori legate intre ele, pentru a avea o imagine mai buna a acestuia. Putem folosi ruleta pentru a masura toate laturile gradinii noastre si apoi notam pe hartie dimensiunile. La fel se procedeaza cu fiecare strat in parte.

Bete cu sfori folosite la plantat usturoiulDeasemenea se pot folosi betele si sfoara atunci cand semeni sau plantezi, pentru a pastra o distanta egala intre plante si a mentine randul drept in strat.

Ne putem folosi de propriul corp pentru a masura terenul, dimensiunile straturilor ce vrem sa le cream, precum si distanta dintre semintele ce le semanam si adancimea la care le semanam.

Pentru a afla ce lungime are intregul teren sau fiecare strat in parte putem sa ne masuram pasul. Facem un pas ca atunci cand mergem si masuram cu ruleta ce distanta este intre calcaiul piciorului din fata si varful piciorului din spate. Cati pasi trebuie sa faci pentru a ajunge de la un capat al gradinii la altul? Daca pasul tau este de 50cm (1.6 ft) si trebuie sa faci 10 pasi, inseamna ca lungimea respectiva este de 5m (5.4 yd) .

Distanta dintre straturi (latimea potecilor) se poate stabili masurandu-ne lungimea talpii. Folosind ruleta masuram pe pantofii pe care-i folosim in gradina, cati cm sunt intre varful piciorului si calcai. Cati pasi, unul lipit de altul (calcaiul piciorului din fata este lipit de varful piciorului din spate), vrem sa aiba poteca noastra? Daca lungimea talpii este de 25cm (9.8 ") si poteca o facem de 2 talpi, atunci ea va avea 50cm (1.6 ft).

Uneori cand semanam seminte sau plantam bulbi trebuie sa pastram o anumita distanta intre acestia, la fel si intre rasaduri. Pentru asta ne putem folosi de propriile maini.

Putem masura cati cm (inch) au pe latime degetul aratator si cel mijlociu lipite, cati au daca se mai lipeste la ele si degetul inelar si cati cm (inch) au daca se lipeste si degetul mic. Deasemenea putem masura cati cm sunt intre varful degetului mare si varful celui aratator atunci cand tinem degetele departate la maxim si cati sunt intre varful degetului mare si varful degetului mic atunci cand tinem aceste degete departate la maxim.

Semintele plantelor trebuie semanate la adancimi diferite. De exemplu semintele de busuioc nu trebuie acoperite cu pamant pentru a incolti, pe cand semintele de floarea soarelui trebuie semanate la o adancime de 2-3cm (aproximativ 1") .

Pentru a masura adancimea ne putem folosi de degetele noastre.

Cati cm (inch) lungime are prima falanga a degetului aratator, cati cm (inch) au primele doua falange si cati cm (inch) are intregul deget aratator (masurand de la varful degetului spre palma)?