Solul

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Pamant in galeataAl treilea element important pentru plante este pamantul pentru ca el reprezinta sursa de hrana a acestora. De aceea este important sa stii ce fel de sol se gaseste pe terenul unde vrei sa ai gradina. Solul este situat la suprafata pamantului si reprezinta un amestec de minerale si materiale organice (plante, animale descompuse etc).

In general referirile la solul bun pentru gradinarit au in consideratie urmatoarele aspecte:

Textura solului se refera la prezenta in cantitati diferite a nisipului, lutului si a argilei. Aceste materiale au granule cu marimi diferite ce contribuie la formarea structurii solului. Argila are granule foarte mici ce stau atat de strans lipite incat nu permit foarte mult apei, aerului sau radacinilor sa treaca. Daca vrei sa sapi pe un teren argilos ai sa vezi ca este aproape imposibil fiindca argila se lipeste foarte tare de cazma.

Lutul este format din granule mai mari decat ale argilei, iar nisipul are granulele cele mai mari dintre cei trei constituenti ai solului. Granulele nisipului nu pot sta strans lipite intre ele si nu retin apa. Radacinile plantelor si apa se pot misca libere prin nisip. Daca iei intre degete nisip si freci ai sa simti granulele sale usor aspre, iar daca iei lut ai sa simti granulele acestuia ca si cand ar fi faina. Argila o poti modela daca adaugi putina apa.

Exista numerose teste de laborator care au scopul de a stabili structura solului. Daca vrei sa afli aproximativ ce fel de sol ai si sa nu te complici prea mult, atunci poti sa apelezi la un test la indemana. Poti sa iei din gradina o mana de pamant si sa observi ce se intampla atunci cand strangi pumnul. Daca pamantul se sparge si curge printre degete, inseamna ca solul este nisipos, daca pamatul se strange ca o minge atunci inseamna ca e argilos, iar daca se strange ca o minge, insa se sparge daca il impungi inseamna ca e lutos.

Un alt test pe care poti sa il aplici este urmatorul. Poti sa iei o mostra de pamant din gradina, sa il lasi sa se usuce apoi sa il pui intr-un borcan. Peste borcan torni apa, scuturi bine borcanul, inclusiv il tii cu fundul in sus, apoi il intorci in pozitia normala si il asezi pe o suprafata plana. Dupa un minut poti sa marchezi nivelul depunerilor de pe fundul borcanului. Acesta reprezinta nivelul nisipului (are greutatea cea mai mare), dupa cateva ore masori din nou nivelul. Acesta este nivelul lutului. Peste o zi poti sa masori din nou si urmatorul nivel este cel al argilei.

Aceste simple teste arata doar aproximativ in ce proportii se gasesc cele trei materiale.

Solul bun pentru gradina se considera a fi cel care nu contine foarte multa argila sau foarte mult nisip ci aproximativ 40% nisip, 40% lut si 20% argila. Este un sol afanat, bogat in humus, retine substantele nutritive, permite surplusului de apa sa se scurga si poate fi lucrat usor.

In cazul in care este nevoie, exista mai multe metode de imbunatire a solului. Una dintre ele fiind aceea de a incorpora compost.

Fertilitatea solului se refera la capacitatea acestuia de a oferi plantelor substantele de care ele au nevoie pentru a se hrani. In general plantele folosesc cel mai mult azotul, fosforul si potasiul, insa pe langa acestea ele mai absorb din sol si alte substante: calciu, fier, cupru, magneziu, zinc, sulf etc. Solul fertil este bogat in substante hranitoare si asigura un bun drenaj al apei.

Marea cantitate a substantelor hranitoare se afla la suprafata, unde pamatul este mai inchis la culoare si scade cu cat te adancesti mai mult. Frunzele, tulpinile, plantele, animalele descompuse si excrementele acestora contribuie la fertilitatea solului.

Trebuie retinut ca si excesul oricareia dintre aceste substante produce arsuri ale plantelor.

Exista teste care verifica nivelul in sol al celor trei elemente necesare cresterii si dezvoltarii plantelor. Daca solul nu este fertil se pot folosi fertilizatori naturali si compost.

pH-ul solului este o masura a aciditatii si alcalinitatii sale si varieaza pe o scala de la 0 la 14, aciditatea fiind situata intre 0 si 7, iar alcalinitatea intre 7 si 14. Nivelul neutru este 7.

ph-ul solului

0
7
14
     
Acid
Neutru
Alcalin

Solurile acide vor avea pH-ul situat intre 0 si 7, iar cele alcaline intre 7 si 14.

Importanta pH-ului in gradinarit se datoreaza faptului ca unele plante prefera fie un sol acid, fie unul alcalin, ca anumite boli prolifereaza cand solul este acid sau alcalin si faptului ca un anumit tip de pH favorizeaza absorbtia anumitor substante din sol.

Majoritatea legumelor prefera un sol neutru sau usor acid, dar sunt si plante care prefera soluri avand unul sau celalalt tip de pH. De exemplu capsunile si cartofii prefera un sol acid, pe cand varza si conopida prefera un sol alcalin. In general plantele rezista si in soluri care au pH-ul apropiat de cel pe care ele il prefera.

Cand solul este acid (pH-ul sub 6) azotul, fosforul si potasiul pot fi mai greu absorbite. Cand el este foarte alcalin (pH-ul peste 7.5) fosforul, fierul si magneziul vor fii mai greu absorbite.

In cazul in care solul este foarte alcalin sau foarte acid plantele nu pot absorbi asadar, cum trebuie substantele nutritive necesare si pot aparea deficiente nutritive (ingalbenirea plantelor sau nedezvoltarea lor).

Daca plantele tale sunt santoase, cresc si se dezvolta cum trebuie inseamna ca probabil nu e nici o problema cu pH-ul, daca ele nu se dezvolta cum trebuie, au aspect nesanatos, atunci s-ar putea sa fie o problema. Exista in comert teste pe care poti sa le folosesti pentru a afla ce pH are solul.

Zonele care au parte de ploi bogate si dese si cele acoperite de paduri au solul acid, cele desertice sau secetoase au soluri alcaline, iar zonele cu ploi moderate sau cu campii au in general sol neutru.

Ce masuri poti sa iei daca solul este prea acid sau prea alcalin?

Daca este prea acid se poate adauga calcar, iar daca este prea alcalin se pot adauga materiale acide: frunze de conifere, rumegus, sulf, frunze moarte etc. Adaugarea de compost neutralizeaza deasemenea solurile care sunt prea acide sau prea alcaline.

Majoritatea plantelor prefera un anumit tip de pH (neutru - usor acid), dar rezista si la solurile cu pH apropiat de cel pe care il prefera.

Mai jos este un tabel cu cateva plante si preferintele lor.

Nume
pH

Alune

5.0-6.5

Ardei

5.5-7.0

Asparagus

6.0-8.0

Broccoli

6.0-7.5

Cais

6.0-7.0

Cartofi

4.5-6.5

Castravete

5.5-7.5

Capsuni

5.0-6.5

Carciumarese

5.5-7.5

Ceapa

6.0-7.0

Condurasi

6.0-7.5

Conopida

6.0-7.0

Cosmos

6.5-7.0

Crizanteme

6.0-8.0

Dalia

6.5-7.0

Degetar

6.5-7.0

Dovleci

5.5-7.5

Fasolea

6.0-7.5

Galbenele

5.5-7.0

Gulia

6.0-7.5

Gura leului

6.0-7.5

Hrean

6.0-7.0

Lubenita

6.0-6.8

Lucerna

6.2-7.8

Mazarea

6.0-7.5

Mar

5.0-6.5

Morcovi

5.5-7.5

Muscate

6.0-8.0

Pastarnac

5.5-7.0

Pepeni

6.0-6.8

Petunia

6.5-7.0

Porumb

5.5-7.5

Praz

6.0-8.0

Ridichii

6.0-7.0

Rosii

6.0-6.8

Rubarbar

6.0-6.8

Salata

6.0-7.0

Salvia

6.0-7.0

Sfecla

6.0-7.0

Soia

5.5-6.5

Spanac

6.0-7.5

Tagete

6.0-7.5

Telina

5.5-6.5

Trandafir

5.5-7.0

Usturoi

5.5-7.5

Varza

6.0-7.5

Varza de Bruxelles

6.0-7.5

Vinete

5.5-6.0