Rotirea culturilor

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Rotirea culturilor inseamna cultivarea aceluiasi tip de plante pe acelasi strat doar un anumit numar de sezoane. Este o practica aplicata de gradinari si fermieri.

Plantele fac parte din diverse familii, membrii acestora avand caracteristici comune in ceea ce priveste nevoile de hrana, conditiile de crestere, daunatorii si bolile care le ataca. De exemplu, rosiile si ardeii fac parte din aceeasi familie (Solanaceae) si au tendinta de a consuma din sol aceleasi substante si de a fi atacate de aceeasi daunatori (viermele cu corn - Manduca quinquemaculata). Pentru a evita sa se intample acest lucru si pentru a realiza un mai bun control al daunatorilor, se poate aplica metoda rotirii culturilor.

Adica, daca in primul an pe un anumit strat se cultiva rosii sau ardei, in anul urmator pe acelasi strat se va cultiva spanac (Amaranthaceae) sau fasole (Leguminosae).  Astfel daunatorii ce prefera plantele dintr-o anumita familie (Solanaceae) nu vor mai avea hrana lor preferata la dispozitie si vor disparea sau isi vor reduce numarul.

Avantajele acestei practici sunt urmatoarele:

Insectele si ciupercile folosesc pe post de gazda anumite plante pentru a se hrani, a se dezvolta si asi completa ciclul de viata. Cultivand acelasi tip de planta (morcovi) in acelasi loc timp de mai multi ani sporesti sansele ca numarul daunatorilor (musca morcovului), ce ataca respectiva planta, sa creasca. In schimb daca plantezi in fiecare an pe locul respectiv, sau o data la 2-3 ani un alt tip de planta (ceapa), vei intrerupe ciclul de viata al daunatorilor, acestia nemaiavand sursa de hrana specifica la dispozitie. De exemplu cornul secarei (Claviceps purpurea) este o ciuperca care se dezvolta pe firul de secara si are efecte toxice asupra oamenilor si animalelor. Cultivand in fiecare an secara pe terenul respectiv sporesc sansele ca ciuperca sa prolifice. In schimb daca in anul urmator vei cultiva floarea soarelui, apoi sfecla, apoi salata sau fasole, se reduce riscul prezentei sale, ea nemaiavand la dispozitie planta gazda.

Daca cultivi pe un teren cartofi, apoi in anul urmator pe acelasi teren vei cultiva rosii sau ardei, toate trei facand parte din aceasi familie (Solanaceae), risti ca acestia din urma sa fie atacati de daunatorii ce au atacat cartofii in anul precedent. De exemplu gandacul de Colorado prefera sa se hraneasca si sa isi depuna ouale pe frunzele de cartofi, insa daca acestia lipsesc, el se va multumi si cu rosii sau ardei.

Mai jos este un tabel cu familiile din care fac parte diverse legume:

Familiile plantelor

Familia
Nume comun

Allium

Ceapa, arpagic, praz, usturoi

Amaranthaceae

Spanac, motul curcanului

Asteraceae

Salata, floarea soarelui, papadia, dalia, galbenele, tagete, cicoare, albastrele, ochiul boului etc.

Brassicaceae

Varza, varza de Bruxelles, conopida, gulia, broccoli, ridichii, hrean, mustar, creson, condurasi, alyssum

Cucurbitaceae

Castraveti, dovleci, pepeni, lubenite, zucchini

Graminae

Grau, orz, ovaz, secara, orez, porumb, trestie, bambus

Lamiaceae

Busuioc, cimbru, menta, melissa, maghiran, oregano, rozmarin, thymus, salvie, lavanda, nepeta

Leguminosae

Fasole, mazare, soia, linte, lucerna, lupin

Solanaceae

Rosii, ardei, cartofi, vinete, petunia, regina noptii, physalis, datura, tutun

Umbelliferae

Morcovi, pastarnac, telina, patrunjel, marar, leustean, coriandru, fenicul, chimen, anason, chervil

Plantele care fac parte din aceeasi familie tind sa absoarba din sol aceleasi substante nutritive. De exemplu fasolea si mazarea fac parte din aceeasi familie si tind sa consume aceleasi substante. De aceea ele nu sunt bune plante companion si nici nu se recomanda sa le cultivi una dupa alta pe acelasi loc. In schimb datorita bacteriilor ce fixeaza azotul, bacterii care se afla pe radacinile lor, ele furnizeza solului aceasta substanta si atunci se recomanda ca in anul urmator sa se cultive in locul respectiv plante ce consuma mult azot (cereale).

Se poate alterna cultura de soia cu cea de porumb sau cea de bumbac care saraceste solul cu cea de alune sau mazare care il imbogatesc.

In zonele cu risc mare de eroziune rotatia culturilor este foarte importanta pentru reducerea efectelor apei si vantului si mentinerea solului. Se pot alterna culturile de porumb cu cele de soia de exemplu, sau cele de grau cu cele de fasole. Aratul este redus sau lipseste, iar dupa recoltare plantele se lasa sa putrezeasca pe sol. Astfel se reduce impactul ploilor si al pierderilor de sol.

Alternarea culturilor se poate face tinand cont si de adancimea radacinilor (alternezi plante cu radacini lungi cu cele cu radacini la suprafata), astfel incat absorbtia substantelor sa se realizeze uniform. Deasemenea se mai poate tine cont de faptul ca anumite plante au nevoie de mai multe substante si intr-o cantitate mai mare decat altele. De exemplu telina si rosiile sunt mari “consumatoare” pe cand fasolea si mazarea consuma mai putin. Daca cultivi consecutiv pe acelasi teren plante care sunt mari consumatoare risti sa iti saracesti repede solul, pe cand daca le cultivi alternativ cu plante mai putin consumatoare menti un anumit echilibru in sol.

Mai jos este un tabel cu plante mai mult sau mai putin consumatoare.

Consumatori

Consumatori puternici
Consumatori medii
Consumatori slabi

Cartofii

Ceapa

Fasolea

Castravetii

Morcovii

Mazarea

Rosiile

Salata

Patrunjelul

Telina

Ardeii

Busuiocul

Varza

Ridichiile

Menta

Prazul

Spanacul

Arpagicul

Dovlecii

Sfecla rosie

Cimbrul

Alternanta culturilor se poate realiza si de la an la an, dar in general se face odata la 2-3 ani.

Ritmul alternantei

Nume
Timpul maxim pe acelasi strat

Castraveti

2 ani

Rosii

2 ani

Mazare

2 ani

Morcovi

2 ani

Capsuni

3 ani

Ceapa

3 ani

Fasole

3 ani

Varza

3 ani

Cartofi

8-10 ani

Salata

8-10 ani

Asparagus

8-10 ani

Telina

Ani la rand

Ridichii

Ani la rand

Rabarbar

Ani la rand

Patrunjel, busuioc, menta, marar, cimbru

Ani la rand

In rotirea culturilor cateva sfaturi pot fi folositoare:

De exemplu, cunoscand familiile plantelor tale poti sa faci un plan ca cel de mai jos:

Timpul
Stratul I
Stratul II
Stratul III
Stratul IV
Stratul V
I an

Solanaceae  

Leguminosae

Umbelliferae

Amaranthaceae  

Leguminosae

al II an

Allium

Cucurbitaceae

Leguminosae

Leguminosae

Solanaceae

al III an

Amaranthaceae

Brassicaceae

Solanaceae

Graminae

Allium

al IV an

Leguminosae

Solanaceae

Amaranthaceae

Umbelliferae

Cucurbitaceae  

Sau mai detaliat

Timpul
Stratul I
Stratul II
Stratul III
Stratul IV
Stratul V
I an

Rosii

Mazare

Morcovi

Spanac

Fasole

al II an

Ceapa

Dovlecei

Mazare

Fasole

Rosii

al III an

Spanac

Ridichii

Rosii

Porumb

Ceapa

al IV an

Fasole

Rosii

Spanac

Morcovi

Dovlecei

Sau poti imparti legumele in patru categorii: fructe (rosii, ardei etc), frunze (salata, spanac etc), radacini (morcovi, telina etc), leguminoase (fasole, mazare etc) si sa rotesti aceste categorii in fiecare an.

Timpul
Stratul I
Stratul II
Stratul III
Stratul IV
I an

Fructe

Leguminoase

Frunze

Radacini

al II an

Frunze

Fructe

Radacini

Leguminoase

al III an

Radacini

Frunze

Leguminoase

Fructe

al IV an

Leguminoase

Radacini

Fructe

Frunze