Fertilizatori naturali

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de azot, fosfor, potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol. Pe langa aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc. Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea acestuia. Insa cum nimic nu e perfect, se poate intampla ca plantele tale sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare. In comert exista fertilizatori chimici (azot, fosfor, potasiu: N-P-K), insa avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali sunt:

Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba, trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul, algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.

Balega de vaciBalega- de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de guinea, poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.

Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca animalele este important. Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen. Nu se folosesc excremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni periculosi la om.

Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni de zile.

Ceai de balega - in 10 litri (10 quarts) de apa se pune maxim 1 Kg (2.200 pounds) de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml – 250 quarts), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml (500 quarts), iar la una matura maxim 1 litru (1 quart). Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.

Tataneasa infloritaCeai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta:

- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri (1 gallon) de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.

Urzici Ceai de urzici - urzicile sunt bogate in substante hranitoare (calciu, fier, cupru, azot) si la fel ca si tataneasa se pot folosi ca fertilizator:

- se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros) Inainte de a fi utilizat lichidul rezultat se dilueaza astfel: 1 parte lichid de urzici la 10 parti apa.

Ceai de alege - daca locuiesti aproape de mare poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare. Iata o reteta de ceai:

- Se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri (10 quarts) de apa. Daca nu este suficient de diluata poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul.

Cenusa imprastiata pe strat de usturoiCenusa - contine foarte mult potasiu si carbonat de calciu. Se poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a diverselor plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor produse toxice, a plasticurilor, carbunilor etc. Odata la 2-3 saptamani se imprastie cenusa intr-un strat foarte subtire, cativa milimetri (mai putin de 0.5 inch), pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil. Nu se pune mai multa cenusa fiindca poate arde plantele. Cenusa (in cantitate mica) poate contribui si la reducerea aciditatii solului.