Compostul

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Lazi de lemn pentru compostSau aurul negru pentru gradinari este rezultatul descompunerii controlate a materiei organice. Asta inseamna ca orice fiinta vie candva, ca e planta sau animal, este descompusa in parti tot mai mici cu ajutorul gandacilor, viermilor, a bacteriilor, a ciupercilor si a altor microorganisme, pana la nivelul substantelor nutritive necesare plantelor.

El este foarte pretuit pentru calitatile sale.

In primul rand hraneste plantele oferindu-le acestora azot, potasiu, fosfor, carbon, magneziu, zinc, fier si alte substante necesare, facandu-le sa creasca si sa devina mai puternice si rezistente la diverse boli si daunatori.

In plus stimuleaza dezvoltarea radacinilor.

Un alt rol important este acela de a imbunatati solul, nu numai prin substantele hranitoare pe care le ofera. Daca acesta este prea nisipos adaosul de compost face ca solul sa retina mai bine apa si sa se realizeze un drenaj corespunzator. Daca solul este prea cleios compostul adaugat va creste porozitatea sa si se va realiza astfel un drenaj mai bun, se va putea lucra mai usor terenul caruia ii va creste si rezistenta la eroziune.

In cazul in care solul este prea acid sau prea alcalin, compostul ajuta la neutralizarea sa.

Fiindca are capacitatea de a retine apa, in zilele foarte calduroase poate ajuta ca evaporarea sa nu se produca rapid, uneori fiind folosit ca mulch. In schimb in zilele friguroase poate oferi caldura protejand radacinile plantelor de inghet.

Exista numeroase avanataje in a-ti produce propriul compost:

Cutie din sarma pentru compostOdata ce te-ai hotarat sa iti faci propriul compost trebuie sa-i stabilesti un loc in gradina astfel incat descompunerea sa se realizeze eficient, sa nu te incurce cand lucrezi si nici sa-i deranjeze pe vecini sau pe membrii familiei tale. Ca sa nu deranjeze privirilor poti sa il camuflezi cu plante inalte asezate in jurul lui sau folosind alte metode. Deasemenea e bine sa ai grija sa nu fie intr-o zona circulata de multe animale (caini, pisici), care sa defecheze acolo intrucat fecalele lor pot sa fie purtatoare de patogeni periculosi pentru om.

Ideal este un loc semiumbrit, in care sa nu bata vantul foarte tare, care sa permita mentinerea umezelii (fara a balti) si a temperaturii suficient de ridicata precum si circularea aerului.

Deasemenea sa ai in vedere ca structurile de lemn putrezesc in timp din cauza compostului, in cazul in care vrei sa il faci poate langa un gard sau langa o alta constructie din lemn.

Odata ce ai hotarat locatia urmeaza sa decizi ce fel de structura vrei sa folosesti pentru sustinerea compostului. Asta depinde si de spatiul de care dispui. Daca spatiul este mic poti sa utilizezi diverse containere. Exista multe containere pentru compost in comert. Pot fi containere de plastic sau din metal, cu gauri pentru aerisire, cu tavi, cu capac, cu un maner care sa iti permita sa invarti continutul etc.

Exista o metoda de a face compost intensiv pe baza fermentatiei intr-un container ce poate fi tinut chiar in casa (Bokashi).

Structura de beton pentru compostAvantajul unor astfel de containere este ca pot fi utilizate in spatii mici si pot fi mutate usor.

In cazul in care dispui de un spatiu mare poti sa construiesti diverse structuri. De exemplu poti construi cutii de lemn fara fund, cu sau fara capac si cu o latura lipsa sau pe care sa o poti usor da la o parte atunci cand vrei sa intorci materialele.

Poti sa faci o structura circulara sau cubica din sarma, poti sa faci o cutie mare cu mai multe spatii pe care sa le umpli treptat.

Poti sa construiesti chiar o structura permanenta din beton sau caramizi.

Metoda cea mai simpla este o gramada fara ingradire, insa in cazul asta risti ca materialele pe care le-ai pus la compost sa se imprastie si soarecii sau alte animale sa aiba acces usor la ea. In plus arata si inestetic.

Gramada neingradita de compostSpre deosebire de compostul tinut in containere inchise, cel care sta direct pe sol are avantajul ca microorganismele din sol si ramele au acces la el.

O alta metoda simpla de a face compost este sa strangi materialele pentru el intr-un sac de plastic negru in care mai adaugi o lopata de pamant si niste apa, dar nu foarte multa. Dai gauri din loc in loc, legi sacul la gura si il lasi sa stea undeva. Cam la doua saptamani scuturi sacul sau amesteci cu o cazma de mana. In cateva luni compostul va fi gata.

Ce materiale poti sa folosesti ca sa faci compost? Exista multe articole care descriu in detaliu materialele ce pot fi utilizate, substantele ce le furnizeaza precum si rolul lor in procesul de descompunere. Ideea este ca descompunerea se poate realiza fie aerobic cu ajutorul unor microorganisme ce au nevoie de aer (de exemplu faci compostul afara intr-o ingraditura de lemn sau de sarma), fie anaerobic, cu ajutorul unor microorganisme care nu au nevoie de aer (faci compostul intr-un sac de plastic neaerat).

In primul caz descompunerea se realizeaza mai repede si nu sunt emanate mirosuri, insa va trebui ca din cand in cand (o data pe saptamana sau o data la doua saptamani) sa intorci cu furca materialele pentru a permite aerului sa patrunda.

In al doilea caz descompunerea se realizeaza mai lent si sunt emanate mirosuri, insa materialele sunt descompuse la dimensiuni mai mici decat o face descompunerea aerobica si nu trebuie sa intorci gramada saptamanal. Pur si simplu poti sa o lasi sa stea pana devine compost.

Sac de plastic pentru compostAici este un articol care explica mai pe larg ce presupune fiecare din cele doua tipuri de descompunere.

Microorganismele care contribuie la fabricarea compostului au nevoie de carbon (care le furnizeaza energie si a carui oxidare produce caldura), de azot necesar cresterii si reproducerii lor, de oxigen si de o oarecare cantitate de apa.

Materialele care contin carbon tind sa aiba culoarea maro: hartie, carton, scoarta de copac, paie, coceni, rumegus, zat de cafea, balega de vaci sau de cai, gainatul de pasari etc. Materialele care contin azot tind sa fie verzi: iarba, lucerna, resturi vegetale, coji de fructe si legume etc.

Exista multe articole care acorda atentie deosebita materialelor puse la compost, in special raportului dintre carbon si azot si a modului in care asezi aceste materiale. (Poti sa le asezi in straturi suprapuse de exemplu). In general se pot pune 2-3 parti de materiale “maro” si 1 parte de materiale “verzi”.

Ca vrei sa iti arati talentul artistic sau nu, in conceperea compostului, acesta se va realiza oricum. Important este sa pui in gramada materiale diverse, sa le amesteci, sa le intorci din cand in cand, eventual daca temperatura afara este prea ridicata sa stropesti mai des cu apa astfel incat sa se pastreze umezeala. Daca locuiesti intr-o zona cu temperaturi mai scazute si cu ploi dese, gramada se poate acoperi ca sa nu aiba prea multa apa.

Materiale pentru compost in sac de plasticLa compost poti sa pui multe materiale biodegradabile: resturi de fructe si legume, iarba, frunze, crengi, hartie, cartoane, coji de oua, scoarta de copac, paie, coceni, buruieni, rumegus, zat de cafea, pliculete de ceai, balega de vaci, de cai, de oi, gainat de pasari, resturi de mancare, alge etc. Nu se recomanda sa pui animale moarte, carne, oase, grasimi, uleiuri, pentru ca degaja mirosuri si atrag diverse animale. Deasemenea nu se recomanda sa pui excremente de pisici, de caini, de porci sau excremente umane datorita faptului ca pot fi purtatoarele unor patogeni periculosi pentru om. Nu trebuie pusa cenusa de reviste cu pagini colorate si lucioase, pempersi, cenusa de carbuni, plastic si alte materiale care nu se degradeaza sau care contin substante toxice.

Cu cat materialele ce le pui sunt mai mici ca dimensiune cu atat procesul de descompunere se va realiza mai repede. Astfel in cateva luni vei obtine compost.